Femeie
Text de Adi Niculae
Daca tot e ziua femeii m-am lasat purtat pe bratele muzei si am inspirat lacom parfumul inspiratiei din parul ei…prima poezie in romana de multi, multi ani incoace si totodata primul meu sonet.
Femeie
Prin pasiuni toride şi mofturi efemere, Învăluindu-mi timpul şi spaţiul în mister, Te-ai cuibărit, FEMEIE, în sufletu-mi stingher, Mi-ai îndulcit destinul cu buzele-ţi de miere.
Dar demonii-ţi angelici purtându-mă spre cer, Mi-au zbuciumat tot calmul cu-o simplă mângâiere. Şi totuşi, tu, FEMEIE, mi-ai dăruit putere, Mi-ai injectat dorinţă, m-ai învăţat să sper.
A fost de-ajuns ca tu, prin numai o scânteie Oricât a fost de umbră, să-mi luminezi firesc, Descătuşându-mi eul fără să ai o cheie.
M-ai dezrobit de mine prin şarmul tău zeiesc. Eu, pentru tot ce sunt, iţi mulţumesc, FEMEIE. Si pentru tot ce eşti, FEMEIE, te iubesc!
Alexandra Cristina David liked this post