Dragii mei, (hmm, de ce oare vorbesc la plural? :) ) a sosit timpul… V-am promis acum ceva vreme niste piese mai dure si iata ca astazi avem ceva care nu e pentru cei slabi de inima (a se citi EURODANCERI).

Trageti obloanele, ascundeti femeile si copiii, rugati-va in genunchi catre rasarit, pentru ca urmeaza una dintre trupele mele de suflet: SIX FEET UNDER. Am ascultat primul lor album in 1995 pe o caseta inregistrata de colegul meu de generala de-atunci Cristi Aron, caruia ii datorez convertirea mea la muzica rock (da, recunosc, ascultasem si Eurodance). Mi-a placut la nebunie: aveau o chitara super (doar era chitaristul de la Obituary atunci), o voce extrema (Chris Barnes, solistul de la Cannibal Corpse), si un ritm care te prindea imediat. Stilul acesta a continuat si pe albumul “Warpath” (1997), dar dupa plecarea chitaristului Allen West, trupa a schimbat usor directia. Oricum, imi plac la nebunie primele 3 albume ale lor, dar si cele 3 “Graveyard Classics” (albume cu cover-uri).

Piesa se numeste “4:20”, dureaza 4 minute si 20, si a fost inregistrata pe 20 aprilie 1997, la ora 4:20. Voi pune si cateva versuri, in caz ca nu intelegeti :):

“Sit back and hold your breath, just let nature take effect A warm glow inside my bones The touch of velvet rubbed against my soul Thoughts of things you’ve always known Thoughts of things you’ve always known Break through and listen, to yourself To your Self”

http://www.youtube.com/watch?v=7TWOFgT\_Wrc