Cam în perioada de care vorbim m-a curpins o pasiune bolnavă pentru muzică – în așa hal ajunsesem că stăteam în fiecare sâmbătă noapte să ascult top 100 de la Radio Romania Tineret, până pe la 5 dimineața, și mai și înregistram melodiile și le făceam prietenilor sau colegilor casete (nu neapărat că cereau ei, dar mă simțeam direct responsabilă de aspectul ăsta). Ei, și cum vă spuneam, în perioada asta de exaltare, s-a întamplat ca săptămâni de-a rândul numărul 1 să fie Lonely. Atunci credeam că Nana e demnul urmaș al lui Dr. Alban, îl și vedeam cu brațul de trofee adunate – hituri, premii, etc. N-a fost să fie, meteor muzical doar. Așa, de dragul trecutului, am mers chiar și la un concert de-al lui acum câțiva ani. Pe scenă a urcat un nene buhăit care a mormăit vreo 7 piese – Lonely și 6 remixuri ale ei!!! Ce ți-e și cu degradarea asta! Oricum, piesa e frumoasă și atunci cam totul era frumos.