I am not a morning person. Nu am fost niciodata. Si cand eram copil si ma trezeau ai mei cu dimineata in bat sa ma duca la gradinita sau la scoala, eu ma simteam la fel de nefericita cum ma simt in prezent cand trebuie sa ma duc la serviciu. Cand stai acasa cu un copil mic, e si mai rau. Daria are acest ceas intern care suna la cele mai nepotrivite ore pentru mancare, schimbat si dragastit. Azi a sunat la 7:30 dupa ce eu dormisem 2h… Se pare ca se poate sa nu poti dormi de oboseala, ca o inca o ironie a vietii. Ce e frumos la sambete, e ca dupa ce ne linistim, ne putem intinde langa Victor care doarme mereu ca valiza in gara, indiferent de numarul de decibeli eliberat de sora mai mica, iar ea, sta si il priveste cu adoratie pana ii vine si ei somnul. Desigur, pana la momentul cand pleoapele cad grele peste ochisorii albastri, mai ne baga mainile in ochi, in gura sau in nas, ne mai trage de par sau ne sorcoveste cu manuta grasa. Eh, daca ea e fericita si pe Vic nu il deranjeaza, nu protestez.

Dupa ce ne trezim vine momentul cel mai greu pentru mine. Cel de dinainte de cafea. Moment care dureaza pana supraveghez spalatul copiilor, le dau micul dejun, ii spal dupa micul dejun si incerc sa raspund rabdatoare la toate intrebarile cu de ce? sau Ce ar fi daca…? Incerc… desi eu imi doresc doar sa stau cu o cana aburinda de cafea in fata, bosumflata si ciufulita. Cristi a invatat in aproape 10 ani de relatie ca nu trebuie sa ia personal nimic ce se intampla inainte de cafea. Dupa cafea sunt alt om, infloresc, renasc.

Asa ca pun de o ciorba. Iar azi am avut super ajutor in bucatarie. Daria a venit dupa mine si a stat in picioare, tinandu-se de pantalonii mei, tot timpul cat am spalat si tocat legume. Noroc cu ea, pentru ca daca mi-ar fi cazut pantalonii, sigur nu iesea ciorba buna.

Acum incerc sa scriu despre ceva, dar simt ca am nevoie de inca o cafea. Vic alearga in cerc si canta in “engleza”: “any gotta any mo hundrel gola dinosaur”. Victor, asta nu e engleza! Stiu, dar suna mai bine asa. A, mbon…

Daria imi jumuleste agenda si molfaie un colt de hartie. Oare unde se incadreaza asta in schema de diversificare? E, daca e sa fie autodiversificare, sa fie pana la capat. Oare asta inseamna ca mai trebuie sa ii dau mancare si la pranz? Ce bine ca am facut curatenie generala ieri. Vad ca jucariile se simt confortabil peste tot in casa.

Da, e cazul sa mai beau o cafea, asa ca voi incerca sa imi croiesc drum printre cuburile lego. Va las cu muzica…